Toamna penalilor. Asaltul asupra Justitiei

Guvernanţii se pregătesc să dea atacul final asupra Justiţiei. Acesta va începe, cel mai probabil, săptămâna aceasta când nu e exclus ca pe lista actelor normative aprobate de executiv să apară ordonanţa pentru amnistie şi graţiere. Pentru săptămâna viitoare, Liviu Dragnea a anunţat că va trece la modificarea OUG 6/2016 care permitea serviciilor să facă interceptări pe siguranţa naţională. Tot atunci, pe 17, Curtea Constituţionlă e chemată să dea un verdict pe sesizările de neconstituţionalitate a Codurilor penale.

1. ORDONANŢA PENTRU AMNISTIE ŞI GRAŢIERE

Ideea unei ordonanţe de guvern pentru amnistie şi graţiere colectivă a apărut în luna iulie 2018. Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, spunea că nu s-a discutat în Coaliţia guvernamentală despre un astfel de subiect, dar nu excludea o astfel de măsură.

16 iulie 2018, Călin Popescu Tăriceanu, TVR: „Primul lucru pe care vreau sa il remarc este ca aceasta idee a unei amnistii si a unei gratieri nu ar fi de neconceput. De ce? S-a mai facut in Romania, e adevarat, cu foarte multi ani in urma, 2002 sau 2003. O astfel de masura trebuie analizata daca este oportuna sau nu. Unii spun ca nu este oportuna pentru ca imediat se personalizeaza discutia si se trece la evocarea numelor persoanelor care ar beneficia de o astfel de masura. Ca sa nu lungesc vorba, se spune ‘cel care ar beneficia este presedintele PSD, Dragnea’. Suntem oare capabili sa lasam aceasta problema de personalizare o clipa deoparte, nu o excludem din discutie, si abordam putin altfel problema?”

Au existat voci care au susţinut că Parlamentul a fost ţinut în sesiune extraordinară î, această vară nu pentru modificarea Codurilor penale, ci tocmai pentru această ordonanţă. Fiecare şedinţă de Guvern a fost urmărită cu instsienţă, iar comunitatea protestatarilor se activa de fiecare dată când apăreau informaţii despre o posibilă adoptare. Sfârşitul verii a mai adus o informaţie, PSD şi Liviu Dragnea îşi doresc înlocuirea Secretarului General al Guvernului, Ioana Lambru cu Eugen Nicolicea care ar executa întocmai ordinele de la partid. În public, Liviu Dragnea şi-a radicalizat poziţia.

1 septembrie 2018, Liviu Dragnea, după CEX PSD: „Eu i-am cerut premierului să discute în guvern, să se consulte cu colegii din guvern, să vadă ce acte nromative trebuie adoptate pentru ca zecile, sutele de oameni care au fost condamnați pe bază de proceduri nelegale să nu fie nevoiți să ispășească sau să fie în continuare condamnați. Nu știu care este soluția, amnistie sau altceva.Guvernul trebuie să vină cu ceva. Lucrurile nu pot rămâne așa. I-am dat un termen rezonabil.”

11 septembrie 2018: Gabriela Firea, într-o emisiune TV: „PSD are în plan o ordonanţă de urgenţă pentru aministie şi graţiere exact pe modelul Ordonanţei 13, de care Liviu Dragnea ar urma să se dezică dacă oamenii vor ieşi, din nou, în stradă, Respectiva ordonanţă nu ar urma să fie „corectă” din punct de vedere juridic. Despre un astfel de act s-ar fi discutat inclusiv în Comitetul Executiv al PSD, dar detaliile ar urma să fie puse la punct de Liviu Dragnea şi de câţiva apropiaţi ai săi din partid.”

Aşadar, pare a fo o chestiune de zile până la adoptarea unei astfel de măsuri, deşi premireul Viorica Dăncilă a evitat o poziţie clară pe această chestiune, evitând să dea un răspuns clar dacă Guvernul are în lucru un astfel de proiect.

2. ANULAREA OUG 6/2016

Ideea anulării OUG 6/2016 a apărut acum două zile.

10 septembrie 2018, Liviu Dragnea, o emisiune TV: „Cel mai târziu săptămâna viitoare ordonanţa respectivă va fi picată în Camera Deputaţilor. Nu numai atât, lucrăm acum la legea de respingere a ordonanţei să punem şi ce trebuie să se întâmple cu efectele pe care le-a produs ordonanţa”, a spus Dragnea la Antena 3 întrebat dacă există vreo şansă ca Ordonanţa 6/2016 care a introdus SRI din nou printre organele de anchetă speciale să fie respinsă. ”

OUG 6/2016 a fost adoptată de Guvernul Cioloş după ce Curtea Constituţională a declarat neconstituţional un artocul de lege care permitea serviciilor secrete să facă interceptrăi. În expunerea de motive a OUG 6/2016, se arată că „luând în considerare faptul că metoda specială a supravegherii tehnice, în sine, nu este afectată de criticile de neconstituționalitate reținute de Curte(…) se creează premisa unei lacune operaționale,
ținând cont de împrejurarea că activitatea unităților de parchet ar fi în mod serios afectată în absența sprijinului tehnic și a resurselor umane specializate pentru managementul unei infrastructuri de comunicații, atât din punctul de vedere al operativității efectuării actelor de urmărire penală, cât și sub aspectul administrării unui probatoriu complet pe baza tuturor metodelor de investigare prevăzute de Legea nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare. în considerarea faptului că aceste elemente vizează interesul general public și constituie o situație extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată,” se aprobă ordonanţa care permite întraga activitatea de interceptare în dosarele penale.

Conform fişei tehnice a Parlamentului, ordonanţa a fost aprobată de Senat în forma guvernamnetală, sub semnătura lui Călin Popescu Tăriceanu, pe 9 mai 2016, a ajuns la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor pe 16 mai 2018 şi până pe 28 iunie 2016 a primit avize, majoritatea pozitive, de la comisiile pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, de la Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi de la cea de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. De atunci, Legea aşteaptă să fie votată de plen.

Abrogarea OUG 6/2016 ar afecta grav activitatea de urmărire penală şi ar putea avea efecte asupra dosarelor în curs de soluţionare.

3. CODURILE PENALE ŞI LEGILE JUSTIŢIEI

Curtea Constituţională va tranşa povestea Codului penal pe 17 septembrie şi pe cea a Codului de procedură penală pe 25 septembrie. Pe 18 septembrie, CCR va decide şi în privinţa unei sesizări a preşedintelui Klaus Iohannis pe Legile justiţei.

Florin Iordache a anunţat de la finalul sesiunii trecute că este pregătit cu comisia pe care o conduce să modifice de urganţă prevederile declarate neconstituţionale de CCR pentru ca actele normative să intre cât mai repede în vigoare. Legile Justiţiei au trecut de Parlament prima oară la finalul anului trecut, iar codurile penale au fost modificate în câteva săptămâni, în sesiune extraordinară.

Sursa foto: Agerpres