Transnistria: Krasnoselski, omul „Sheriff“, câștigă nu nou mandat de președinte
Regimul de la Tiraspol a organizat, la 12 decembrie, așa zise alegeri prezidențiale, la care au participat 144 de mii de oameni. În total, în regiune ar exista în jur de 450 de mii de cetățeni cu drept de vot. Comisia electorală de la Tiraspol nu dă însă și procentul prezenței la votare. Actualul președinte, Vadim Krasnoselski, considerat marioneta Rusiei și al holdingul „Sheriff“ a acumulat 79,4% din voturi în cadrul scrutinului nerecunoscut din regiunea transnistreană.
Liderul separatist l-a avut drept concurent formal pe cvasinecunoscutul pe Serghei Pânzari, dintr-un sat din raionul Grigoriopol, care nici măcar nu s-a obosit să-și facă cunoscut programul politic. Sheriff, prin „partidul” Obnovlenie („Reînnoirea”) controlează parlamentul separatist, dar și tot ce este rentabil în regiune: singurul operator de telefonie din Transnistria, benzinăriile, textilele, hotelurile, băncile, sectorul vinicol și al alcoolului, dar mai ales fațada oficială a Transnistriei care e clubul de fotbal FC Sheriff scrie trmisul special al „Le Monde“, la aceste alegeri.
Vadim Krasnoselski, nu este altceva decât o emanație a grupului tentacular Sheriff, constată publicația franceză. În spate, însă, adevăratul patron în Transnistria este Viktor Gușan, un om discret, în vârstă de 58 de ani, protejat de FSB-ul rusesc (fostul KGB, din care provine și președintele rus Vladimir Putin) și care are și cetățenie ucraineană și posedă mari proprietăți în Kiev și Odesa, potrivit revelațiilor făcute de programul ucrainean Shemî. Conform revistei „Foreign Affairs“, holdingul lui Gușan, Sheriff, „monopolizează și controlează aproape toate aspectele vieții din Transnistria.”
Sheriff e acuzat că ar controla traficul ilegal cu țigări, alcool și produse alimentare de primă necesitate, din care bună parte tranzitează prin portul Odesa, situat la doar 80 km. Holdingul este astfel cel mai mare angajator din zonă, oferind de lucru în supermarketuri, stații de benzină, o fabrică de coniac, săli de fitness, o rețea de telefonie mobile și unul din cele două canale de televiziune. Apoi, într-o regiune cu mari probleme economice cum e Transnistria, mulți tineri își iau pașaport rusesc și intră apoi în structurile rusești militare, de securitate, sau de informații.
România nu recunoaște votul din regiunea transnistreană
La București, Ministerul Afacerilor Externe a dat publicității o declarație în care se arată că nu recunoaşte legitimitatea alegerilor organizate în regiunea transnistreană a Republicii Moldova şi reiterează că România susţine „o reglementare cuprinzătoare, paşnică şi durabilă a conflictului transnistrean”. Potrivit unui comunicat transmis, duminică, de MAE, această reglementare trebuie să fie „în conformitate cu dreptul internaţional, cu respectarea suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, în cadrul graniţelor sale recunoscute la nivel internaţional şi fără afectarea viitorului său european”.