Trolii nu mai sunt suficienți. Serviciile secrete ruse și-au pus la treabă agenții acoperiți din UE și SUA

Directorul Serviciului Estonian de Informaţii Externe, Mikk Marran, a declarat că agenţia sa a identificat mai multe persoane publice care activează ca „agenţi de influenţă“ în slujba spionajului rusesc atât în Europa cât și în statele Unite.

Rusia foloseşte persoane publice din alte ţări pentru a-şi „creşte rolul“ şi a-şi „impune planul de acţiune“ în lume, afirmă directorul general al Serviciului Estonian de Informaţii Externe, Mikk Marran. Este o reţea de „agenţi de influenţă“ formată din politicieni, jurnalişti, diplomaţi, oameni de afaceri etc., precizează el.

„Am identificat o reţea de politicieni, jurnalişti, diplomaţi, oameni de afaceri care sunt de fapt agenţi de influenţă ai Rusiei şi care fac ceea ce li se transmite. Putem vedea clar că aceşti oameni impun un plan de acţiune“ al Kremlinului, a declarat Marran la Forumul de Securitate de la Aspen (Colorado), desfăşurat în perioada 18-21 iulie.

Referindu-se la politicieni, şeful SIE estonian a ţinut să sublinieze că unii dintre ei au acţionat ani buni la nivel local iar acum fac parte din foruri legislative şi guverne din diferite ţări.

Potrivit spuselor sale, aceștia sunt ademeniți cu „susţinere politică, atenţie mass-media, oportunităţi exclusive de afaceri şi sprijin financiar“. Referindu-se la cazul politicienilor, şeful SIE estonian a precizat că unii dintre ei au acţionat ani buni la nivel local iar acum sunt membri ai unor foruri legislative şi guverne naționale, mai ales din Uniunea Europeană.

El a refuzat să dezvăluie nume de persoane publice din străinătate aflate în buzunarul Moscovei.

În opinia lui Marran, Rusia încearcă acum să capete imaginea unei țări respectate și să iasă din izolarea internațională în care a intrat după anexarea Peninsulei Crimeea de la Ucraina, în martie 2014.

Occidentalii au răspuns acestui act de agresiune cu o serie de sancțiuni economice, care au fost denunțate constant de Moscova. Reprezentanții statului rus și acoliții lor, atât interni, cât și externi, au catalogat aceste sancțiuni drept contraproductive și au pledat pentru retragerea lor.
„Ei fac ceea ce li se transmite. Putem vedea clar că aceşti oameni impun planul de acţiune“ al statului rus, a subliniat estonianul.

În opinia lui Marran, Moscova depune eforturi pentru instalarea la putere a unor guverne pro-ruse în Europa. Două fronturi sunt utilizate în acest demers: o rețea de agenți de influență și creșterea capabilității de colectare a informațiilor.

Agenții de influență trebuie să facă declarații politice atractive, în acord cu narațiunea Kremlinului, să ia decizii favorabile Moscovei, în caz că ajung într-o poziție care să le permită acest lucru, sau să contribuie pur și simplu la răspândirea dezinformării.

„Rusia joacă pe termen lung, în speranța că va se va ajunge la înmulțirea guvernelor pro-ruse în Europa“, observă Mikk Marran.

În ultimele câteva luni, oficialii de informații și de securitate din guvernul SUA și sectorul privat din SUA susțin că prezența hackerilor ruși a scăzut.

Spre deosebire de alegerile prezidențiale din 2016, oficialii spun că până în prezent nu a existat nici o frenezie a hackerilor, atacurilor de tip phishing sau a utilizării anunțurilor și a știrilor false pentru a penetra sistemele de vot, a modifica voturile sau a influența alegătorii înainte de viitoarea alegeri legislative intermediare din noiembrie.

Unii au sugerat că încetinirea este rezultatul unei pregătiri mai bune și al unor instrumente mai bune de apărarecibernetică care au permis atenuarea eforturile Rusiei. Dar, printre agenții de informații occidentale, există îngrijorarea că Rusia nu se bazează doar pe bots și trolli, ci și pe oameni în teren care fac munca de intelligence.

În ciuda arestărilor și inculpărilor mai multor agenți ruși de către Justiția americană, oficialii serviciilor de informații estoniene afirmă că Moscova nu a fost descurajată. În schimb, ei spun că Kremlinul nu și-a redus eforturile de a utiliza „agenți de influență“, mulți dintre ei cultivați ani de zile de Moscova.

Fostul director al Departamentului de Securitate Națională, James Clapper, a sugerat joi că eforturile Rusiei ar fi putut ajunge chiar și în Casa Albă.

„Am făcut tot posibilul să-i dau președintelui avantajul îndoielii și am exprimat întotdeauna potențiale alte teorii cu privire la motivul pentru care se comportă așa cum o face față de Rusia în general și față de Putin în mod special. Dar , după performanța de la Helsinki a președintelui Trump mă întreb dacă rușii au ceva despre el“, a spus Clapper.

Bill Browder, directorul executiv al organizației Hermitage Capital și forța motrice din spatele Actului Magnitsky, care permite Washingtonului refuze vize și să înghețe averile oficialilor rusi considerați a fi corupți sau că ar încălca drepturile omului, a declarat tot la Forumul de Securitate de la Aspen că bănuiește că și unii membri ai Congresului ar putea face, de asemenea, jucul Rusiei.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *