Trump vine la întâlnirea cu Putin după ce a atacat din nou Europa

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, și omologul său rus, Vladimir Putin, se vor întâlni peste puțin timp la prima lor întrevedere bilaterală, care va fi totodată primul summit americano-rus din ultimii opt ani. Întâlnirea va avea loc luni la palatul prezidențial din capitala finlandeză Helsinki. Vor avea loc de asemenea convorbiri între secretarul de stat american Mike Pompeo și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov.

Donald Trump şi Vladimir Putin îşi vor începe întâlnirea faţă în faţă în timpul summitului de luni de la Helsinki la ora locală 13:20 şi vor continua discuţiile timp de o oră şi jumătate, potrivit programului evenimentelor, publicat de Casa Albă. Aproximativ 2000 de jurnalişti, inclusiv reporteri, din peste 60 de ţări au fost acreditaţi pentru summit.

Întrevederea dintre preşedintele rus, Vladimir Putin, şi omologul său american, Donald Trump, va avea loc la Helsinki, luni, 16 iulie, la ora 13:00, ora locală, (ora 13.00 ora României) şi se va desfăşura la Palatul Prezidenţial, situat chiar în centrul capitalei finlandeze – a declarat consilierul prezidenţial rus Iuri Uşakov.

„Nu ştim exact cât vor dura discuţiile celor doi preşedinţi, din partea noastră nu există niciun fel de restricţii…”, a adăugat Uşakov. Consilierul prezidenţial a mai anunţat că „întrevederea celor doi preşedinţi va debuta în formatul „tête-à-tête“, fiind asistaţi doar de cei doi interpreţi, va urma un dineu de lucru”. „Apoi cei doi preşedinţi vor susţine o conferinţă comună de presă”, a adăugat Uşakov.

„Vor urma convorbirile ruso-americane în formatul unui dineu de lucru, la care vor participa şi unii membri ai delegaţiilor”, a mai spus preşedintele.
„Va urma conferinţa de presă comună”, a declarat Uşakov.

„În cadrul conferinţei, vor vorbi cei doi preşedinţi şi apoi liderii rus şi american vor răspunde la patru întrebări, câte două de fiecare”, a mai spus oficialul rus, menţionând că acesta este formatul clasic pentru o astfel de conferinţe de presă. Nu se va acorda atenţie formalităţilor legate de protocolul diplomatic, conform căruia toate aspectele sunt de regulă clar stabilite din timp.

Consilierul s-a referit şi la informaţiile apărute în presă, potrivit cărora anume Trump ar fi fost cel care a insistat ca formatul întrevederii „tête-à-tête“ să se desfăşoare în debutul summitului ruso-american.

„Toate acestea au fost stabilite şi răspund şi intereselor noastre, pentru că şi noi ne dorim ca summitul să debuteze anume în acest format”, a explicat Uşakov. Nu vor fi semnate documente, în finalul întrevederii. Putin şi Trump nu au programat să adopte documente, în finalul acestei întâlniri, dar ei pot formula anumite solicitări delegaţiilor care participă la acest summit.

„A fost luată decizia de a nu pune de acord textul comun al declaraţiei de presă şi astfel să li se ofere posibilitatea ca preşedinţii să decidă fiecare în parte dacă să existe un document comun sau să se limiteze la prezentarea rezultatelor în cadrul conferinţei de presă”, a completat Uşakov.

„Ultima variantă consider că este una mult mai realistă”, a susţinut consilierul prezidenţial rus.Uşakov a adăugat că din delegaţia prezidenţială vor face parte consilieri şi experţi, dacă va fi necesar să se elaboreze un acord, un document sau unele documente comune.

Rușii interesați să scape de sancțiunile economice

Putin şi Trump preconizează să examineze o serie de aspecte economice, inclusiv construirea gazoductului Nord Stream 2. Uşakov a subliniat că poziţia SUA privind realizarea acestui proiect îngrijorează Federaţia Rusă, poziţia americană fiind neconstructivă şi contravine normelor de comerţ internaţional.

„Acest subiect este unul cheie şi pentru noi. Evident că ne îngrijorează poziţia SUA de a zădănici realizarea proiectului european Nord Stream 2. Aceasta se va discuta şi vom prezenta argumentele noastre, fiind vorba despre o concurenţă economică. Sunt suficiente locuri pentru toţi în ceea ce priveşte livrarea resurselor energetice în Europa. Ca urmare, poziţia americană este una neconstructivă şi în contradicţie cu normele de comerţ internaţional şi cele economice, în general”, a mai spus Uşakov.

Potrivit consilierului prezidenţial rus, tema privind cooperarea economică este una cheie pentru SUA, având în vedere faptul că Trump a abordat-o la recentul summit NATO de la Bruxelles.

Uşakov s-a referit şi la sancţiunile aplicate de SUA la adresa companiei Rusal. În acest context, el a menţionat că aceste restricţii lovesc şi mediul de afaceri din SUA. „Sancţiunile americane aduc prejudicii şi mediului de afaceri american. De exemplu, produsele semifinite din aluminiu, furnizate de Rusal, cu care vor fi reziliate contractele până în luna octombrie, erau livrate la uzinele din SUA, în care sunt angajaţi 70.000 de cetăţeni americani”, mai explică Uşakov.

Consilierul prezidenţial s-a referit şi la nivelul actual al schimburilor comerciale ruso-americane, menţionând că este unul extrem de scăzut, care nu răspunde potenţialului celor două state, Rusia şi SUA. Potrivit afirmaţiilor sale, Kremlinul consideră că economia ar trebui să reprezinte o garanţie, o „plasă de siguranță”, în cazul unor schimbări conjuncturale în relaţiile ruso-americane.

„Ca urmare, economia trebuie dezvoltată şi acesta va fi unul dintre subiectele care va fi examinat în mod prioritar. Avem câteva propuneri concrete în acest sens, despre care preşedintele nostru îi va vorbi, în timpul discuţiilor, lui Donald Trump”, a conchis Uşakov. Reglementarea crizei din Siria va fi un alt subiect important abordat de preşedinţii Rusiei şi SUA.

Preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a sosit duminică seară la Helsinki.

În drum spre Helsinki, președintele SUA, Donald Trump, a declarat că așteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, deși, oricât de bune ar fi rezultatele înregistrate, va fi criticat de adversari.

„Mă îndrept spre Helsinki, Finlanda, aștept cu nerăbdare întâlnirea de mâine cu președintele Putin. Din păcate, orice aș face la summit, chiar dacă mi s-ar preda marele oraș Moscova, ca o compensație la toate greșelile și răul făcute de Rusia pe parcursul multor ani, mă voi întoarce și voi da peste critici: că nu a fost de ajuns, că trebuia să primesc încă și Sankt Petersburg-ul, ca o completare!„ a afirmat Trump.

Președintele american a adăugat că „o parte importantă a mijloacelor de informare în masă americane sunt, de fapt, dușmani ai poporului”.

Washingtonul şi Moscova au identificat o gamă largă de chestiuni care vor fi discutate la prima reuniune bilaterală deplină a liderilor celor două ţări. Înainte de aceasta, au reuşit să se întâlnească doar pe marginea altor evenimente — la summitul G20 de la Hamburg din iulie 2017 şi la summitul APEC de la Danang din noiembrie 2017.

Proteste înaintea întâlnirii

Câteva mii de oameni au manifestat duminică la Helsinki, cu o zi înaintea unui summit istoric care va avea loc în capitala Finlandei între preşedintele american Donald Trump şi omologul său rus Vladimir Putin, relatează AFP.

Manifestanţii – între 2.000 şi 2.500, potrivit poliţiei, câteva mii, potrivit organizatorilor -, s-au îndreptat spre Piaţa Senatului, lângă marea catedrală luterană din Helsinki, la doi paşi de palatul prezidenţial unde se vor întâlni pentru prima dată într-un summit bilateral preşedinţii american şi rus.

Manifestanţii au răspuns apelului adresat de colectivul Helsinki Calling, care include zeci de ONG-uri şi asociaţii.

Circa 50 de manifestanţi apropiaţi mişcării tinerilor eurosceptici, dar şi câţiva militanţi ai unei grupări de extremă dreapta şi-au exprimat sprijinul pentru Donald Trump, în centrul capitalei Helsinki.

Alte manifestaţii, cu o participare mai modestă, sunt prevăzute pentru luni, în timpul summitului.

Cotidianul finlandez Helsingin Sanomat a informat că a închiriat 300 de panouri în capitală pe care se poate citi în engleză şi în rusă „domnule preşedinte, bine aţi venit în ţara presei libere”, o aluzie la faptul că Finlanda figurează cu regularitate în fruntea clasamentului ţărilor care respectă libertatea presei, alcătuit de organizaţia Reporteri fără Frontiere.

Îngrijorările aliaților

Președintele Statelor Unite a spus că abordează summitul de la Helsinky cu așteptări reduse, adaugând că este bine că întâlnirea are loc. Observatorii își pun întrebarea dacă Donald Trump este pregătit pentru un interlocutor de anvergura lui Putin, temându-se în principal de o concesie pripită în Siria, de unde se știe că șeful Casei Albe dorește să retragă forțele, ceea ce ar da mână liberă lui Putin, președintelui Assad și susținătorilor săi iraniani.

Ministrul de externe german, Heiko Maas, l-a avertizat pe preşedintele american Donald Trump să nu încheie un acord unilateral cu Rusia în detrimentul aliaţilor occidentali ai SUA, informează duminică Reuters.

„Am spus întotdeauna că avem nevoie de dialog cu Rusia. De aceea este bine că Washingtonul şi Moscova discută între ele. Ar fi un pas înainte dacă această întâlnire va oferi impulsul pentru o dezarmare nucleară”, a declarat Maas pentru publicaţia Bild am Sonntag.

Însă Maas a adăugat: „Acela care îşi jigneşte partenerii, riscă să piardă la sfârşit. Acordurile unilaterale încheiate în detrimentul partenerilor vor afecta în cele din urmă şi SUA”.

Trump: UE, unul dintre cei mai mari „duşmani” ai SUA

Preşedintele american, Donald Trump, a descris Uniunea Europeană ca fiind unul dintre cei mai mari „duşmani” ai săi într-un interviu acordat înaintea summit-ului cu preşedintele rus, Vladimir Putin, scrie The Guardian.

Întrebat, într-un interviu televizat, care este „cel mai mare duşman al său, la nivel global, în prezent”, Trump a numit Uniunea Europeană, descriind blocul european ca fiind „foarte dificil”.

„Cred că avem mulţi duşmani. Cred că Uniunea Europeană este un duşman, având în vedere ce ne fac pe piaţa de schimb. Nu v-aţi gândi la Uniunea Europeană, dar ei chiar sunt duşmanii noştri”, a declarat Trump pentru CBS News.

Moderatorul, Jeff Glor, a răspuns: „Multe persoane ar fi surprinse că aţi numit Uniunea Europeană înaintea Rusiei şi Chinei”.

Dar Trump a insistat: „UE este foarte dificilă. Respect liderii acelor ţări, dar din punct de vedere al comerţului, au profitat de noi”.

Locul unde se desfășoară summit-ul Trump-Putin, capitala finlandeză, este simbolul unui moment crucial al războiului rece, cel al semnării Acordurilor de la Helsinki, la 1 august 1975, parafate de Gerald Ford şi Leonid Brejnev la încheierea Conferinţei privind cooperarea şi securitatea în Europa care a reunit 35 de ţări.

„Pe atunci ca şi azi, Kremlinul voia în acelaşi timp să-şi confirme zona de influenţă şi să-i divizeze pe occidentali”, scrie Le Monde, menționând că „atunci, Moscova a înregistrat un eşec”. Dar, punctează Le Monde, în 1975 „occidentalii au ştiut să facă bloc comun”, pe când astăzi „Vladimir Putin mizează pe diviziunile dintre Europa şi Statele Unite”.

Şi pentru că „omul forte de la Kremlin nu este superstiţios”, el vrea „să transforme întâlnirea de la Helsinki într-un moment al revanşei”, conchide cotidianul parizian. O revanşă pe care ar putea să devină realitate, după cum apreciază New York Times, întrucât „prin simplul fapt că se întâlneşte cu Trump, Putin câştigă”.

„Atacând Europa şi declanşând un război comercial cu cei mai apropiaţi aliaţi ai Americii, preşedintele Trump a avansat deja agenda preşedintelui Vladimir Putin”, explică ziarul new-yorkez. Şi de fapt summitul „marchează sfârşitul simbolic al eforturilor americane de izolare a Rusiei după anexarea Crimeii în 2014”, conchide Wall Street Journal.