Ucrainagate. Trump vrea ca avertizorul de integritate să fie audiat în Congres, cu scopul de a-i afla identitatea

Donald Trump a anunţat luni că vrea ca avertizorul de integritate – a cărui semnalare a declanşat deschiderea unei anchete parlamentare în vederea unei proceduri de destituire a sa – să fie audiat în Congresul Statelor Unite, relatează AFP.
”El trebuie să depună mărturie pentru a explica de ce a înţeles atât de prost conversaţia mea ucraineană”, a scris pe Twitter locatarul Casei Albe.
Acest avertizor de integritate a alertat cu privire la faptul că şeful statului american i-a cerut omologului său ucrainean, într-o convorbire la telefon la 25 iulie, să ancheteze cu privire la potenţiaul său rival democrat în alegerile prezidenţiale din 2020 Joe Biden.
O transcriere a acestei convorbiri a fost publicată de către Casa Albă.
Democraţii efectuează de atunci o anchetă în vederea constituirii dosarului în vederea inculpării solemne (”impeachment”) a lui Trump, pe care-l acuză de faptul că şi-a ”trădat” ţara.
Preşedintele Comisiei Informaţiilor din cadrul Camerei Reprezentanţilor Adam Schiff ”are acum aerul că nu vrea ca avertizorul de integritate să depună mărturie. NU!”, a exclamat luni Trump.
”Noi trebuie să stabilim identitatea avertizorului de integritate pentru a determina DE CE s-a făcut asta împotriva Statelor Unite”, a reclamat miliardarul republican.
Democraţii au insistat, din contră, de la începutul scandalului, asupra necesităţii absolute a apărării anonimatului acestui avertizor de integritate, un membru al serviciilor americane de informaţii.
Trump a declarat în mai multe rânduri că discuţia sa la telefon cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost ”perfectă”.
Astăzi e programată să depună mărturie Fiona Hill, fostă funcționară în Consiliul de Securitate Națională cu o bună cunoaștere a relației americano-ruse; mâine și joi sunt așteptați pe dealul Capitoliului George Kent, diplomat la Kiev între 2015 și 2018 actualmente înalt demnitar în Biroul pentru Europa și Eurasia, și respectiv Gordon Sondland, ambasador pe lângă Uniunea Europeană direct implicat în scandalul ucrainean.
Oficiali foști și actuali, majoritatea de la Externe, s-au perindat sau se vor perinda în zilele și săptămânile următoare în fața forurilor investigative parlamentare, sfidând, în unele cazuri, obstrucționismul Casei Albe, care boicotează procedurile pe motiv că sunt politizate și inechitabile.
Vineri a fost audiată în spatele ușilor închise, vreme de aproape 9 ore, fostul ambasador în Ucraina Marie Yovanovitch, rechemată la ordin prezidențial pe 26 mai 2019, după mai puțin de trei ani de misiune.
„Nu mi-a venit să cred că guvernul american a decis să recheme un ambasador pe baza aserțiunilor nefondate și ne-adevărate ale unor indivizi cu motive dubioase”, a spus diplomatul de carieră în depoziția parlamentară. Doi dintre acești indivizi, Lev Parnas și Igor Fruman, au fost arestați miercurea trecută pe aeroportul washingtonian Dulles și acuzați de finanțare ilegală, cu fonduri străine de proveniență parțial necunoscută, a unui număr de campanii electorale Republicane. Ucraineanul Parnas și milionarul bielorus Fruman, ambii naturalizați americani, au vărsat 325.000 de dolari în vistieria unui grup de influență pro-Trump, și de atunci s-au insinuat în anturajul președintelui și în grațiile avocatului acestuia, Rudy Giuliani, figura centrală a scandalului ucrainean. Se pare că Parnas, Fruman și acoliții lor ucraineni au vrut capul ambasadorului Yovanovitch care, cu programul ei anti-corupție, stătea în calea unor scheme umbroase de îmbogățire, printre care preluarea controlului companiei naționale petro-gazeifere Naftogaz. „Am încercat, și evident reușit, să combatem interesele corupte din Ucraina care au ripostat șoptind teorii gaunoase oricui era dispus să asculte. Din nefericire, cineva a ascultat, și perdantul este națiunea americană”, a punctat în mărturia ei, oferită în pofida interdicției explicite a conducerii, Marie Yovanovitch, care rămâne în structurile ministerului, sub amenințare constantă, după 33 de ani de carieră.
Cercurile în care evoluează Parnas, Fruman, și acum Giuliani sunt cele pro-rusești, cele potrivnice intereselor naționale ucrainene.
Sub influența noilor dezvăluiri, 51% dintre americani se declară acum favorabili înlăturării de la putere a lui Trump prin procedură parlamentară. Dar scuturile Republicane se ridică și mai înalt și compact întru apărarea ocupantului Casei Albe.
„Ce și-au spus Democrații? În public nu putem câștiga, hai să încercăm cu ușile închise, cu mărturii care, dacă ar ieși la lumină ar desface tot ce au cusut cu ață albă. Așa, cu ușile închise, pot face public doar ce vor. De asta merg treburile cum merg. Președintele n-a greșit cu nimic. A spus-o el însuși și o arată rezumatul dat publicității.
Dacă nu-l crezi pe Trump, îl poți întreba pe președintele Ucrainei care a spus că n-a simțit nici urmă de presiune, că a fost o discuție despre situația din cele două țări. E o farsă ce fac democrații”, s-a pronunțat deputatul Doug Collins, iar Mitch McConnell, liderul Senatului majoritar Republican care, conform Constituției, va decide soarta politică a președintelui, și-a arătat deja mâna, anunțându-i pe sprijinitorii financiari ai partidului că va face totul pentru a împiedica înlăturarea lui Trump.
„Sunt înspăimântat de poziția pe care Republicanii au înțeles s-o adopte. Națiunea întreagă ar trebui să fie înspăimântată că într-un moment crucial, care cere patrioți, avem această loialitate partizană oarbă”, a deplâns senatorul Democrat Chris Murphy.