UE respinge planul Theresei May pentru Brexit. Ce va urma
Summitul UE de la Salzburg s-a încheiat cu un nou eșec Brexit . La încheierea întâlnirii, președintele Consiliului European Donald Tusk a anunțat că nu s-a ajuns la nici o înțelegere privind condițiile ieșirii Marii Britanii din UE.
Deocamdată, tot ceea ce au decis liderii este să organizeze un nou summit, pe 17-18 noiembrie, la o lună după cel din octombrie de la Bruxelles și cu o lună înainte de cel din decembrie, care va pune capăt președinției austriece a UE, Austria trecând apoi această președinție rotativă României.
Asta înseamnă patru reuniuni la vârf, una pe lună, până la sfârșitul anului, în încercarea de a evita ca Marea Britanie să iasă din UE în martie 2019, în timpul președinției române și înainte de alegerile europene, fără a fi ajuns la un acord, lucru total neprevăzut de tratatele europene.
Liderii Uniunii Europene au convenit că nu-și vor schimba poziția faţă de regulile de acces la piaţa unică în negocierile pe care le poartă cu Marea Britanie cu privire la Brexit, a indicat joi, la Salzburg, şefa guvernului german, Angela Merkel.
Cancelarul a subliniat că Marea Britanie nu va putea face parte din piaţa unică după Brexit, dar a adăugat că „este posibil să se vină cu moduri foarte creative“ de a se ajunge la relaţii comerciale funcţionale şi apropiate cu această ţară.
Potrivit unor diplomaţi, liderii au convenit să-şi lase libere agendele pentru un posibil summit final referitor la Brexit, la Bruxelles, în zilele de 17-18 noiembrie. Data la care Marea Britanie va ieşi oficial din UE este 29 martie 2019.
Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a apreciat că propunerea premierului britanic Theresa May privind cadrul cooperării economice viitoare post-Brexit, „nu va funcţiona, fie şi numai pentru că ar submina fundamentele pieţei interne“. România este preocupată de un Brexit fără acord. Susţine un compromis – mai ales dacă vor fi puse în discuţie viitoarele contribuţii financiare la buget.
Ameninţarea drastică cu oprirea negocierilor a survenit în timp ce preşedintele francez, Emmanuel Macron, a renunţat la drăgălăşeniile diplomatice şi i-a acuzat pe adepţii Brexit că sunt mincinoşi. „Cei care dau explicaţii că putem trăi fără probleme fără Europa, că totul va fi bine şi că asta va aduce mulţi bani acasă, sunt mincinoşi”, a spus el. „Iar asta este cu atât mai adevărat cu cât ei au plecat a doua zi pentru a nu trebui să se confrunte cu această problemă”.
Comentariile au fost făcute la sfârşitul summitului liderilor europeni de la Salzburg, unde May a făcut apel la UE să facă un compromis pentru a evita scenariul ieşirii Marii Britanii în lipsa unui acord. Ea sperase să primească cuvinte calde pentru guvern, cu care să meargă la conferinţa Partidului Conservator.
Tusk, care cu câteva clipe înainte de comentariile pe care le-a făcut a avut o scurtă întrevedere cu premierul britanic, a spus reporterilor că şi el vrea să ducă la bun sfârşit convorbirile, la summitul special de la mijlocul lunii noiembrie. Dar, într-un demers menit a spori presiunea asupra premierului, el a spus că acest lucru nu se va întâmpla dacă guvernul britanic nu îşi onorează angajamentul de a găsi o soluţie salvatoare „precisă şi clară” care în orice circumstanţe viitoare să evite crearea unei frontiere dure pe insula Irlanda.
„În lipsa unei mari finale în octombrie, în sensul pozitiv al acestui cuvânt, nu există niciun motiv să organizăm o întâlnire specială în noiembrie”, a spus Tusk. „Aceasta este singura condiţie în ceea ce priveşte acest posibil summit din noiembrie”.
Termenul limită, stabilit pentru weekendul din 17 şi 18 noiembrie pentru problema irlandeză, este o ameninţare care planează asupra premierului May, care îi spusese şefului guvernului irlandez Leo Varadkar, cu câteva ore înainte, că ea nu crede că este posibil ca guvernul ei şi UE să ajungă la un compromis în această chestiune până la summitul din octombrie.
UE a propus ca Irlanda de Nord să rămână de fapt în piaţa unică şi în uniunea vamală, în vreme ce restul Regatului Unit se retrage. Premierul britanic insistă că nu va semna un astfel de plan, despre care susţine că ar „disloca” economic şi constituţional Regatul Unit.
Tusk a făcut de asemenea o evaluare nimicitoare a propunerilor economice din planul guvernului britanic, conform căruia Regatul Unit ar avea un manual de reguli comun cu UE pentru mărfuri şi ar beneficia de comerţ neîngrădit şi o politică comercială independentă printr-un aranjament vamal personalizat.
Trebuie să fie clar că acestea sunt unele probleme în care nu suntem gata să facem compromis şi în primul rând acestea sunt libertăţile noastre fundamentale şi piaţa unică şi acesta este motivul pentru care noi rămânem sceptici şi critici în privinţa acestei părţi a propunerilor guvernului”, a spus el.
Macron a respins sugestia făcută de May că propunerea guvernului este singura soluţie în afara unui scenariu fără acord. Despre propunere el a spus: „A fost un pas bun şi curajos al premierului. Dar noi toţi am fost de acord astăzi că propunerile în actuala lor formă nu sunt acceptabile, în special în domeniul economic al lor. Planul guvernului nu poate fi de acceptat sau de refuzat”, a spus el.
Cancelarul german Angela Merkel a fost de acord în timpul conferinţei ei de presă că este nevoie să se facă „progrese substanţiale” la acordul privind ieşirea Regatului Unit, înaintea următoarei întruniri a Consiliului European din octombrie, pentru a netezi calea finalizării acestuia la un summit special din noiembrie. Merkel a spus că încă „mai este de făcut o bucată mare de muncă” în problema separată a viitoarelor relaţii comerciale cu Regatul Unit. UE 27 este „unită în ceea ce priveşte faptul că, în chestiunea pieţei unice, nu pot exista compromisuri”, a spus ea. „Nimeni nu poate aparţine pieţei unice dacă nu face parte din piaţa unică”.
Frontiera cu Irlanda și drepturile cetățenilor UE care locuiesc și lucrează în Marea Britanie reprezintă cele mai dificile teme în negocieri. Irlanda refuză total să accepte ideea unei frontiere dure cu Irlanda de Nord britanică. Recrearea unei autentice frontiere ar avea efecte nefaste din toate punctele de vedere, economic, social, simbolic etc., ba chiar ar duce la riscul de a se reveni la ostilitatea deschisă și la terorismul irlandez anti-britanic de dinainte de anul 2000.
România va prelua președinția europeană începând de la 1 ianuarie 2019, în cel mai dificil moment din istoria UE.