Ungaria se retrage de la Eurovision pentru că e „prea gay”. Viktor Orban se erijează în apărătorul creștinismului

Ungaria nu va participa la ediţia din 2020 a Eurovisionului, existând speculaţii că decizia a fost luată pentru că acest concurs de interpretare ar fi „prea gay” pentru guvernul de extremă dreapta a lui Viktor Orban şi pentru şefii televiziunilor publice, relatează The Guardian.

Deşi autorităţile de la Budapesta nu au oferit niciun motiv oficial pentru retragerea din concurs, decizia vine după o accentuarea a retorice homofobe în Ungaria, acolo unde prim-ministrul Viktor Orban a lansat o politică pentru ajutorarea „familiei tradiţionale” şi pentru creşterea natalităţii.

Potrivit informațiilor obținute de cotidianul britanic The Telegraph, această decizie ar fi fost luată din cauza mesajelor pozitive ale Eurovisionului la adresa comunității gay – fapt care nu este agreat de Ungaria.

De altfel, potrivit surselor citate, un comentator maghiar pro Guvern ar fi spus despre Eurovision că este ”o flotilă homosexuală”.

În anii precedenți, postul public de televiziune maghiar MTVA a organizat concursuri pentru desemnarea unei melodii care să reprezinte Ungaria la Eurovision. Luna trecută, însă, postul a anunțat că viitorul concurs nu va avea drept țintă Eurovisionul, ci mai degrabă desemnarea celei mai de succes melodii ale anului.

Acest anunț oficial a fost văzut ca un semn că Ungaria intenționează să se retragă din Eurovision 2020, decizie care a fost ulterior confirmată de publicarea listei cu țările particiante, săptămâna trecută.

La începutul acestui an, preşedintele Parlamentului Ungariei a pus semnul egal între adopţiile de către cupluri de acelaşi sex cu pedofilia, în timp ce o televiziune pro-guvern a numit Eurovisionul o „flotilă de homosexuali” şi a spus că prin neparticipare, sănătatea mentală a Ungaria va fi mai bună.

Homofobia a ajuns la cote din ce în ce mai mari în Ungaria în ultima vreme. Preşedintele Parlamentului a declarat, de asemenea, că există şi „homosexuali normali, care înţeleg că sunt fiinţe inferioare şi încearcă să se integreze în societatea, dar nu cred, neapărat că sunt egali cu ceilalţi”.

Televiziunea publică din Ungaria se află sub controlul direct al Guvernului şi a fost un instrument important prin care Viktor Orban a reuşit să îşi răspândească mesajele anti-imigraţie şi anti-europene. Din acest motiv, există speculaţii conform cărora televiziunea a luat această decizia la iniţiativa lui Orban.

Situaţia mass-media continuă să se înrăutăţească în Ungaria ca urmare a presiunii, mai ales economice, exercitate de guvernul conservator condus de Viktor Orban, a declarat miercuri un expert din cadrul Institutului Internaţional de Presă (IPI), citat de agenţia EFE.

”Deşi este membră a UE, Ungaria a redus sistematic libertatea şi pluralismul presei, într-un mod ”inteligent”, spre deosebire de ce s-a întâmplat în Turcia sau Rusia, unde vedem ziarişti încarceraţi şi violenţe împotriva lor”, afirmă Scott Griffen, director adjunct al IPI, o reţea mondială ce reuneşte proprietari şi editori din sectorul mass-media.

Cu toate că în Ungaria nu sunt ziarişti trimişi în închisoare, această ţară a experimentat ceea ce Griffen numeşte a fi o ”deformare a pieţei presei”, întrucât mass-media independente se văd forţate să se închidă ori să lucreze sub o presiune constantă.

Guvernul lui Orban controlează, direct sau prin investitori loiali, mass-media naţionale şi marea majoritate a mass-media locale, spune acest expert, care a participat săptămâna aceasta la o misiune desfăşurată în Ungaria de mai multe organizaţii pentru libertatea presei pentru a determina starea mass-media în această ţară.

Executivul de la Budapesta este criticat de mai mulţi ani de asemenea pentru presiunile exercitate asupra presei independente şi prin politica sa de publicitate ce recompensează în special mass-media loiale lui Orban.

Prin urmare, din cauza veniturilor reduse ale presei, aceasta suferă ”o importantă diminuare a profesionalismului, cu pierderi de locuri de muncă şi chiar autocenzură”, mai spune expertul de la IPI.

După adoptarea unei controversate legi a presei în anul 2011, Ungaria a modificat-o în urma presiunilor Comisiei Europene. ”Acum guvernul spune că totul este în regulă, întrucât UE a analizat-o şi a fost de acord”, în timp ce UE afirmă că libertatea presei nu este o prerogativă comunitară, explică Scott Griffen.

”Aceasta este adevărat din punct de vedere tehnic, dar ceea ce se întâmplă în Ungaria este o deformare a pieţei presei, iar piaţa liberă este una din bazele UE”, aşadar ”acest capitol este de competenţa UE şi îi recomandăm să fie mai hotărâtă”, argumentează el.

Viktor Orban: Europa poate fi salvată doar prin întoarcerea la creştinism

Pe aceeași linie, premierul Viktor Orban se erijează în apărătorul creștinismului. El spune că Europa poate fi salvată doar dacă „se întoarce la sursa adevăratelor sale valori – identitatea creştină”, a declarat marţi la Budapesta premierul ungar Viktor Orban, în deschiderea unei conferinţe internaţionale consacrate creştinilor persecutaţi, informează MTI.

„Cei pe care îi ajutăm acum ne pot fi de cel mai mare ajutor la salvarea Europei”, a spus Orban în alocuţiunea rostită în cadrul conferinţei.

„Le dăm creştinilor persecutaţi ceea ce le trebuie – case, spitale şi şcoli -, şi primim în schimb ceea ce are nevoie cel mai mult Europa – credinţa creştină, iubire şi perseverenţă”, a afirmat premierul.

Viktor Orban a mai explicat că „poporul ungar şi guvernul său cred că virtuţile creştine le conferă pace şi bucurie celor care le practică”, subliniind că apărarea identităţii constituţionale şi a culturii creştine a Ungariei reprezintă o obligaţie pentru toate instituţiile de stat, conform legii fundamentale a ţării.

„Această moştenire ne obligă să apărăm comunităţile creştine persecutate din lume, în măsura posibilului”, a insistat el.

Într-o întrevedere cu oficiali americani marţi la Budapesta, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a reiterat la rândul său angajamentul guvernului ungar de a apăra comunităţile creştine.

Într-un comunicat difuzat după întrevederea cu asistentul preşedintelui SUA Joe Grogan, vicepreşedinta USAID Bonnie Glick şi pastorul Andrew Brunson, Szijjarto a repetat punctul de vedere al guvernului ungar în sensul că trebuie acordat ajutor acolo unde este nevoie de el şi că Ungaria va continua să acorde asistenţă în Orientul Mijlociu şi Africa.

„Ungaria respinge tratarea de către comunitatea internaţională a anticreştinismului drept o ultimă formă acceptabilă de discriminare”, a menţionat ministrul ungar de externe, potrivit MTI.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *