Valul de căldură a trecut din Europa spre Groenlanda, unde a topit peste 200 de miliarde de tone de gheață

Temperaturile anormal de mari accelerează topirea stratului de gheaţă. Pe versanţii altădată plini de nămeţi ai Groenlandei se scurg adevărate torente. Numai luna trecută s-au topit peste 200 de miliarde de tone. Nivelul oceanelor a crescut, din această cauză, cu 0,5 milimetri.

Groenlanda, cea mai mare insulă din lume, teritoriu autonom care face parte din Danemarca, are gheaţă pe 82% din suprafaţă, dar o pierde văzând cu ochii. Este unul dintre ţinuturile care reflectă cel mai bine din fenomentul încălzirii globale.

Un clip postat joi pe Twitter de către jurnalista Laurie Garrett surprinde formarea unui râu în urma topirii unei fâşii uriaşe dintr-un gheţar, în vestul Groenlandei.Groenlanda a cunoscut temperaturi neobişnuit de ridicate săptămâna aceasta, atingând un vârf de aproximativ 22 de grade celsius, fapt care a dus la topirea în doar 24 de ore a 12 miliarde de tone de gheaţă, potrivit oficialilor danezi.

Jurnalista Laurie Garret a postat joi pe Twitter un clip în care se vede cum râul creat în urma topirii unui gheţar se varsă în ocean în oraşul Kangerlussuaq, din vestul Groenlandei, relatează Insider.

Climatologul Ruth Mottram de Institutul danez de meteorologie a declarat pentru CNN că joi a avut loc cea mai masivă topire de pe timpul verii de până acum, echivalentul a 4.4 milioane de bazine olimpice.

Doar în luna iulie s-au topit 197 de miliarde de tone de gheaţă comparativ cu o medie care nu depăşeşte 70 de miliarde de tone.

Totodată, sezonul topirii gheţarilor a început anul acesta mai devreme cu o lună: el a debutat la începutul lunii mai şi nu la sfârşit, cum era de aşteptat.

Un cercetător de la Universitatea Cambridge din Marea Britanie a avertizat că ”descompunerea” calotei glaciare din Groenlanda riscă să conducă la creşterea nivelului mărilor şi oceanelor şi ameninţă aşezările costiere ale lumii, relatează duminică Press Association.

Peter Wadhams, profesor de fizica oceanelor şi directorul ”Polar Ocean Physics Group” din cadrul Universităţii Cambridge, a declarat că a observat el însuşi schimbările drastice ale mediului din Arctica.

Cercetătorul în vârstă de 71 de ani, care a condus 55 de expediţii în regiunea arctică de-al lungul întregii cariere, a comparat cantitatea de apă scursă în urma topirii gheţii arctice cu ”cascada Niagara”.

Wadhams a declarat pentru Press Association din Kangerlussuaq, în sud-vestul Groenlandei, că în această zonă s-au produs ”schimbări importante” de la ultima sa vizită, în urmă cu cinci ani.

”Rata de pierdere a gheţii este cu certitudine mult mai rapidă în prezent în comparaţie orice alt moment anterior”, a spus el.

”Rata de creştere a nivelului global al mărilor… este în totalitate dependent acum de pierderea din calota glaciară din Groenlanda, destul de rapidă”, a adăugat specialistul.

”Prima oară când am fost aici, acum 30 de ani, nu exista o topire a calotei glaciare din Groenlanda, nici măcar vara”, a adăugat el.

Profesorul, care a vizitat pentru prima oară regiunea arctică în 1969, a declarat că fenomenul de topire a gheţii s-a mutat de la extremităţile situate la altitudini joase ale calotei glaciare din Groenlanda la zone din centrul acesteia.

”Se scurge precum cascada Niagara, prin orificii de pe tot cuprinsul suprafeţei calotei glaciare”, a explicat Wadhams.

Comentariile sale vin după o perioadă cu temperaturi maxime care au doborât recorduri în mai multe zone ale lumii în ultimele luni.

Conform Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), luna iulie 2019 a egalat, cel puţin, şi posibil a depăşit recordul pentru cea mai călduroasă lună din istorie. Estimarea vine după ce perioada precedentă a fost declarată cea mai călduroasă lună iunie din istoria înregistrărilor meteorologice.

În iulie, în Belgia, Germania, Luxemburg, Olanda şi Marea Britanie au fost doborâte recordurile naţionale de temperatură maximă.

Conform Centrului Naţional American pentru Zăpadă şi Gheaţă, pierderea întinderii de gheaţă din Arctica din prima jumătate a lunii iulie a egalat ratele înregistrate în 2012, anul cu cea mai redusă întindere de gheaţă marină arctică în luna septembrie din istoria înregistrărilor satelitare.

Profesorul Wadhams a declarat că în fiecare an dispar 300 de kilometri cubi de gheaţă din calota glaciară din Groenlanda. Dacă întreaga suprafaţă îngheţată din Groenlanda s-ar topi, nivelul mării ar creşte cu şapte metri, ceea ce ar conduce la inundarea majorităţii oraşelor din zonele costiere ale lumii, a avertizat profesorul.

”Este în descompunere şi se descompune destul de rapid”, a spus el despre calota glaciară arctică.

Secretarul general al OMM, Petteri Taalas, a declarat cu privire la condiţiile meteorologice globale actuale că situaţia ”nu este science fiction. Este realitatea schimbărilor climatice. Se întâmplă acum, iar în lipsa unor acţiuni climatice urgente lucrurile se vor agrava”.

”Este foarte trist”, a spus profesorul Wadhams. ”Nu veţi vedea niciodată lucrurile aşa cum le-am văzut eu când am fost tânăr”, a adăugat el.

Specialistul a susţinut că nu agreează soluţia eliminării dioxidului de carbon din atmosferă pentru a contracara topirea gheţii arctice, în locul reducerii emisiilor de carbon. ” Problema este că nimeni nu a sugerat vreun mod practic de a readuce gheaţa. Asta trebuie să facem, să răcorim întreaga planetă”, a adăugat el pentru Press Association.