Vaticanul a recunoscut Biserica Ortodoxă ucraineană. Cum îi va afecta independența spirituală a Ucrainei pe etnicii români

Vaticanul a recunoscut noua Biserică Ortodoxă din Ucraina în frunte cu întâistătătorul acesteia Epifanii. Anunțul a fost făcut de către Episcopul de Cernigov și Ejinsk, Evstafii.

Episcopul citează portalul de știri al Vaticanului. Acesta spune că publicarea unei știri în care se vorbește despre alegerea lui Epifanii în fruntea Bisericii Ortodoxe din Ucraina este de fapt recunoașterea noii biserici.

„Oficial, Biserica Catolică nu a recunoscut noua biserică, dar publicarea unei asemenea știri transmite un semnal clar în ceea ce privește atitudinea Vaticanului față de Biserica Ortodoxă din Ucraina. Putem constata că diplomația Constantinopolului a fost mai abilă ca cea a Moscovei”, conchide episcopul.

Amintim că la decembrie la Kiev a avut loc Soborul de unificare a Bisericii Ortodoxe din Ucraina. Capul acestei noi biserici a fost ales Mitropolitul Epifanii. Acesta urmează să meargă la Constantinopol, unde la 6 decembrie va primi Tomos de autocefalie din partea Patriarhiei Lumii.

Înaintea Soborului din decembrie, Patriarhul Moscovei și al întregii Rusii, Kiril s-a adresat cu o scrisoare Papei Francisc căruia i s-a plâns că Patriarhia Constantinopolului se implică în treburile canonice ale Patriarhiei sale.

Marin Gherman, comentator politic la Cernăuți, a explicat pentru RFI că din punctul de vedere al ucrainenilor este un eveniment istoric de rupere de trecutul rus, de legăturile cu imperiul rus.

„Nici în momentul de față cei ce s-au unit nu reprezezintă majoritatea comunității ortodoxe din Ucraina. Cu alte cuvinte, s-au unit cei care nu reprezintă glasul cel mai mare al creștinilor ortodoxi. Foarte mulți nu sunt de acord cu această unire.

Patriarhia Moscovei va avea în continuare o mitropolie în Ucraina. Aceasta, totuși, are foarte multe biserici și mulți vor continua să participe la serviciul divin din aceste biserici. Summa summarum, până acum au fost trei mitropolii ortodoxe în Ucraina, una ucraineană nerecunoscută, una autocefală autodeclarată și una canonică care ținea de Patriarhia Moscovei.

Acum cele două au creat o singură biserică independentă, dar ea nu reprezintă majoritatea și cred că vor urma lupte puternice pentru a atrage înspre această nouă structură, susținută politic de președintele Ucrainei, enoriașii din celelalte patriarhii și mitropilii“ explică Gherman.

Analistul spune că etnicii români se poziționează în mod diferit. „Nu putem vorbi despre o unitate în mediul românilor din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odessa. Marea problemă și mare diferență între vorbitorii de limba română și vorbitorii de limba ucraineană sau rusă este că în satele cu populație majoritar românească bisericile țin de Mitropolia Kievului, Patriarhia Moscovei. Asta pentru că aceste biserici au dreptul din partea Mitropoliei Kievului, Patriarhia Moscovei să oficieze serviciul divin în limba română. Până în momentul de față românii au beneficiat de această libertate de a se ruga în fața icoanelor în limba maternă, în limba română.

Nu există nicio informație oficială din partea noii structuri bisericești create, recunoscute de Bartolomeu de Constantinopol, că aceste biserici, dacă, cândva, vor trece sub protectoratul noii mitropolii create, al Bisericii Unite, vor rămâne așa cum sunt. Vor avea oare românii care vor decide să se lipească noii structuri dreptul să se roage lui Dumnezeu în limba română? Aici e marea diferență. Mai mult decât atât, foarte mulți preoți, etnici români, țin foarte mult la adevărul canonic, la regulile canonice bisericești.

Am discutat cu ei zilele acestea. Consideră decizia lui Bartolomeu ca fiind una necanonică. Cel mai recent eveniment este o scrisoare deschisă care a fost publicată în presa de limba română din Cernăuți a starețului mânăstirii din Bănceni, ținutul Herța, etnic român, care la invitația Patriarhului Bartolomeu de Constantinopol a răspuns că nu va participa la această reuniune satanică și schizmatică. Aceast răspuns a determinat anumite replici în presa de limba ucraineană, care l-a acuzat că continuă să promoveze politica pro rusă. Cu alte cuvinte, s-au cam amestecat mai multe domenii, domeniul politic cu cel bisericesc, cu cel ideologic. Situația pare a fi destul de complicată dacă este analizată în complexitatea ei“, este de părere Marin Gherman.

Cât despre noul patriar al Bisericii Ucrainene Independente, Epifanie, Gherman spune că este „un tânăr care s-a născut în regiunea Odessa, însă s-a format în regiunea Cernăuți, în Bucovina. A crescut în Bucuvina. Părinții săi sunt dintr-un sat din această zonă. Spre deosebire de ceilalți reprezentanți ai Bisericii Ucrainene Unite, el și-a făcut studiile teologice în Europa, în Grecia. Cunoaște limba greacă. Cumva este conectat la curentele teologice moderne din Europa, spre deosebire de ceilalți care au absolvit, majoritatea, școlile teologice și seminariile în Moscova sau în Sankt Petersburg, sau în altă parte pe teritoriul Rusiei.

Acest lucru este absolut diferit față de ceilalți. Este un tânăr de 39 de ani, care, după spusele analiștilor și jurnaliștilor de la Kiev a fost un apropiat, un consilier, un prieten bun al patriarhului autodeclarat Filaret. El s-a rupt de Biserica Rusă în anii 1990 și a spus că Ucraina merită să aibă o biserică aparte, o biserică independentă. Nu știm ce politică va urma în ceea ce privește legăturile, recunoașterea, autorecunoașterea reciprocă dintre bisericile ortodoxe. Urmează, totuși, în următoarele luni, un întreg dialog între biserica nou creată, independentă și celelalte biserici. Inclusiv cu Patriarhul Daniel urmează un dialog.

Vom vedea dacă va recunoaște Patriarhul Daniel această structură, sau nu. Vom vedea dacă vor recunoaște celelalte biserici ortodoxe noua structură. Ar trebui să privim lucrurile cu prudență și să luăm în calcul discursul avut de nou alesul șef al Bisericii Ortodoxe Ucrainene Independente cu președintele Petro Poroshenko. Acesta i-a mulțumit în repetate rânduri în fața presei Președintelui Petro Poroshenko pentru că l-a ajutat să creeze noua structură bisericească. Acest lucru nu trebuie neglijat“, spune Gherman.