Vizita Papei în România, moment și semnificații

La 20 ani de la vizita istorică a Papei Ioan Paul al II-lea în România, prima vizită a unui Suveran Pontif într-o țară majoritar ortodoxă, România va fi din nou pe harta lumii primind vizita actualului conducător al Bisericii Catolice, Papa Francisc.

De acum 20 ani lumea a s-a schimbat destul de mult, dar relațiile dintre cele două mari biserici creștine au rămas reci. Cu doar câteva săptămâni în urmă, Papa Francisc a vizitat Bulgaria, o altă premieră istorică, dar vizita sa a fost boicotată de reprezentanții Bisericii Ortodoxe.

Spre deosebire de Bulgaria, vizita în România, efectuată la invitația Președintelui Klaus Iohannis și a Bisericii Catolice, nu numai că are acordul Bisericii Ortodoxe Române, dar Suveranul Pontif va avea și întâlniri Patriarhul Daniel și cu Sfântul Sinod, iar semnificația acestor întâlniri este una uriașă în plan simbolic și al relațiilor dintre cele două biserici și scoate în evidență cât se poate de clar că vizita este un eveniment al României, adresat tuturor cetățenilor români, indiferent de confesiune și naționalitate.

În ciuda discursurilor naționaliste, discursuri susținute și de o parte din minoritatea maghiară și de o parte a majorității românești mai ales în campaniile electorale, vizita Papei arată, dacă mai era nevoie, că în România exercitarea libertăților religioase, valorilor și a drepturilor minorităților naționale sunt respectate, România fiind un model în UE sub aspectul relațiilor religioase interreligioase și interconfesionale. În plus, printr-o fericită coincidență, vizita are loc cu puțin înainte de finalul președinție rotative a Uniunii Europene, iar beneficiul de imagine pentru România va fi unul semnificativ după succesul summit-ului istoric de la Sibiu.

Cel mai important moment al vizitei din punct de vedere simbolistic și spiritual va avea loc în ultima zi a vizitei, pe 2 iunie, la Blaj, unde Papa Francisc va oficia o slujbă în ritul bizantin român, și va avea loc ceremonia de beatificare a șapte episcopi greco-catolici martiri.

Alegerea câmpiei de la Blaj pentru acest moment deosebit are o semnificație aparte pentru România, Blajul fiind centrul cultural al românilor transilvăneni și inima Marii Adunări Naționale. În plus, Blajul, cunoscut ca un centru al afirmării originii latine a poporului român, a jucat un rol extrem de important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești, iar vizita Papei vine ca o recunoaștere a importanței istorice a rolului și locului acestui loc special în înfăptuirea Marii Uniri și în construirea României moderne.

Beatificarea celor șapte episcopi români greco–catolici uciși între anii 1950 – 1970, oameni care au fost uciși din ură față de credințele religioase a unui regim politic ateu, este un moment de recunoaștere a meritelor și sacrificiului pentru credință, iar semnificația acestui moment, în aceste vremuri tulburi, nu trebuie ignorată. Într-o societate divizată și lipsită de modele, gestul Papei este, în primul rând, un gest de recunoaștere a verticalității, demnității umane și un model de personalități române care trebuie promovate.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *