Viziunea liderilor Germaniei pentru reformarea UE, nu coincide cu cea a președintelui francez Emmmanuel Macron

Răspunzând apelului președintelui francez Emmanuel Macron adresat cetățenilor europeni, Annegret Kramp-Karrenbauer, președinta CDU, a prezentat un plan propriu de reformare a UE. KK s-a pronunțat împotriva „centralismului și etatismului european”, a „mutualizării datoriilor sau a europenizării sistemelor sociale”, cât și împotriva salariului minim comun.

Optând pentru un mesaj obiectiv și anti-populist, ea a subliniat că nu este trebuie să fii „pentru” sau „împotriva” Europei, pentru că o atare întrebare nu este de interes pentru majoritatea cetățenilor. În schimb, susține Kramp-Karrenbauer trebuie discutat „modul în care UE poate deveni în viitor capabilă să acționeze în privința marilor dileme”. Cetățenii simt nevoia de claritate și orientare, a punctat responsabila Uniunii Creștin-Democrate.

Planurile lui Macron de a dezvolta noile autorități ale UE și de a continua centralizarea acestora au fost respinse în mod evident de AKK.

Europa ar trebui să se bazeze pe „subsidiaritate și responsabilitatea individuală a statelor naționale”, dar în același timp „să poată acționa în interesul comun”. AKK s-a pronunțat împotriva „centralismului și etatismului european”, a „mutualizării datoriilor sau a europenizării sistemelor sociale”, cât și împotriva salariului minim comun.

Preşedinta CDU, care are ambiţia de a-i succeda Angelei Merkel la Cancelaria Federală în viitorul apropiat, doreşte să îmbunătăţească capacitatea de lucru a UE şi să elimine ceea ce ea numeşte „anacronisme”. Pentru aceasta, AKK prezintă două sugestii explozive: „regruparea Parlamentului European în sediul său la Bruxelles” şi „impozitarea veniturilor funcţionarilor UE”. Franţa, care s-a bazat întotdeauna pe Germania pentru a rezista voinţei Parlamentului European de a renunţa la naveta neîntreruptă dintre Bruxelles şi Strasbourg, riscă să fie izolată.

Apoi, Annegret Kramp-Karrenbauer solicită abandonarea ideilor de reformă care, în opinia sa, ar împiedica capacitatea UE de a asigura prosperitatea cetăţenilor săi. „Înainte de a distribui bogăţiile, trebuie să le creaţi”, subliniază ea. AKK se exprimă fără echivoc: „Trebuie să ne bazăm cu fermitate pe un sistem de subsidiaritate şi responsabilitate individuală, implicând ca toată lumea să îşi asume angajamentele. Centralismul european, statutul european, împărţirea datoriilor, europenizarea sistemelor sociale şi salariul minim ar fi calea greşită. Preşedinta CDU spune cu voce tare ceea ce gândesc mulţi germani şi, în acelaşi timp, arată că stilul său de guvernare va fi foarte diferit de abordarea rezervată şi prudentă a Angelei Merkel.

AKK doreşte ca eforturile de aprofundare a UE să nu se limiteze la solidaritatea financiară tot mai mare dintre Germania şi vecinii săi. Ea intenţionează să consolideze lupta împotriva schimbărilor climatice printr-un „Pact european pentru protecţia climei”. Vrea să creeze o „piaţă comună a băncilor”, părând să uite că Berlinul blochează de ani de zile înfiinţarea unei garanţii bancare europene.

Șefa creștin-democraților germani rst deacord cu Macron cu privire la necesitatea unei politici comune privind azilul şi imigraţia. „Sentimentul apartenenţei şi securităţii comune în Europa are nevoie de graniţe externe sigure. Trebuie să finalizăm spaţiul Schengen”, ceea ce ar însemna” un acord privind protecţia perfectă a frontierelor”, „crearea unui registru electronic de intrări şi ieşiri „şi” dezvoltarea Sistemului de Informaţii Schengen”.

În ceea ce priveşte imigraţia, AKK înţelege ca „politica europeană să fie reorganizată după principiul vaselor comunicante”, ceea ce înseamnă ca „fiecare stat să contribuie la lupta împotriva cauzelor migraţiei, la protecţia frontierele şi primirea migranţilor”. Totuşi, ea precizează: „cu cât contribuţia unui stat este mai mare într-unul dintre aceste domenii, cu atât mai redusă poate fi în celelalte”. În ceea ce priveşte religia musulmană, ea solicită crearea unor institute europene de formare a imamilor „în tradiţia toleranţei şi a Iluminismului” deoarece unele interpretări ale islamului „nu sunt conforme cu concepţia noastră de societate deschisă”.

AKK abordează şi politica de securitate şi apărare. Ea lansează ideea unui transportator aerian european comun „pentru a exprima rolul UE ca puterea garantă a păcii şi securităţii în lume”. Scopul său global este ca Europa să „rămână transatlantică în timp ce va deveni mai europeană” şi, mai presus de toate, să îşi „îmbunătăţească urgent capacitatea de acţiune”. În acest sens, AKK sprijină ideea unui „Consiliu de Securitate” european care să includă Regatul Unit, chiar şi după Brexit, astfel încât Europa să poată defini imediat poziţii comune cu privire la problemele internaţionale majore. Şi în Germania se susţine crearea unui „consiliu naţional de securitate responsabil cu definirea orientărilor strategice”. Dar propunerea cea mai îndrăzneaţă se referă aici la Organizaţia Naţiunilor Unite: AKK doreşte ca Uniunea Europeană să aibă „un loc comun permanent în Consiliul de Securitate al ONU”. Ea nu precizează dacă, în opinia sa, acest loc ar trebui adăugat la cel francez sau îl va înlocui.

Merkel o susține

Angela Merkel şi Emmanuel Macron îşi afişează divergenţele pe tema viitorului Europei, odată cu apropierea alegerilor europene din mai, la doar o lună şi jumătate după ce şi-au sărbătorit cu mare pompă cooperarea printr-un nou tratat franco-german, relatează AFP.

Cancelarul german şi-a exprimat în mod public, luni, susţinerea faţă de propuneri ale partidului său conservator cu privire la Europa, care se delimitează de cele ale preşedintelui francez şi promovează un mandat european unic la Consiliul de Securitate al ONU.

”Cred că este vorba despre un concept foarte bun în viitor”, a declarat cancelarul german la Berlin despre planuri cu privire la Uniunea Europeană (UE) publicate în acest weekend de cea care a înlocuit-o, în decembrie, la conducerea partidului democrat-creştin german CDU, Annegret Kramp-Karrenbauer – supranumită AKK – şi care este favorită în a-i succeda la putere mai târziu, în 2021.

Între acest propuneri – care se vor un răspuns ideilor cu privire la Europa prezentate recent de către Emmanuel Macron – se află crearea unui singur mandat european în Consiliul de Securitate al ONU.

Merkel a subliniat că acest mandat are vocaţia ”să reunească vocile europenilor în Consiliul de Securitate al ONU” şi, astfel, să conducă la dispariţia mandatului pe care-l deţine Franţa singură de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial.

Această perspectiv riscă să fie dificil acceptată la Paris.

”Faptul că Franţa este sceptică pe tema unui mandat european la ONU este cunoscut”, s-a limitat să spună cancelarul, întrebat în acest sens într-o conferinţă de presă comună cu omologul său leton.

Promovând o asemenea evoluţie, Merkel şi CDU se raliază unei idei deja apărate de către partenerul său minoritar de coaliţie, Partidul Social Democrat (SPD).

Critici franceze

La République en Marche (LRM), partidul fondat de Emmanuel Macron, va face front comun cu liberalii, în plan european, în timp ce Uniunea CreştinDemocrată (CDU) a Angelei Merkel face campanie împreună cu conservatorii din cadrul Partidului Popular European (PPE), din care fac parte şi Partidul Les Républicains (LR, dreapta), aflat în opoziţie în Franţa.

Acest lucru nu împiedică însă ca răspunsul german dat propunerilor recente ale preşedintelui francez să capete alura unei respingeri, la câteva săptămâni după sărbătorirea unui nou tratat de cooperare franco-german, semnat la sfârşitul lui ianuarie la Aachen/Aix-la-Chapelle.

Un purtător de cuvânt al Guvernului francez, Benjamin Griveaux, a încercat luni să relativizeze importanţa disensiunilor, evocând doar ”trei puncte de divergenţă” – şi anume pe tema salariului minim, a mandatului la ONU şi sediului PE de la Strasbourg. Însă ”acesta nu este proiectul pe care-l purtăm noi”, a adăugat el.

Ministrul francez al Afacerilor Europene Nathalie Loiseau a criticat, însă, în mod clar, refuzul dreptei germane de mutualizare a datoriilor.

”Atunci când aud în continuare că nu trebuie mutualizate riscurile, asta înseamnă că nu ne mişcăm, că nu schimbăm nimic, iar la viitoare criză, în toiul panicii, ne vom da seama că trebuie să facem ceva”, a subliniat ea luni, intervievată de France Inter/Le Monde/France Télévisions.