Vortexul polar, cu ninsori şi temperaturi arctice, așteptat în Marea Britanie

În Marea Britanie meteorologii avertizează că în zilele următoare se întorc ninsorile puternice, dar şi gerul, cu temperaturi arctice, din cauza faptului că vortexul polar care a lovit săptămâna trecuită America va ajunge deasupra Regatului Unit.

Se aşteaptă ca o secţiune de aproape 2000 de kilometri din Vortexul polar să traverseze Marea Britanie după sfârşitul săptămânii, declanşând un alt „potop” de zăpadă peste ţară.

Mai mult, meteorologii spun că gheaţa şi gerul ar putea să persiste până în luna aprilie, aducând cel mai rece început de primăvară din ultimii şase ani.

În următoarele trei luni sunt posibile temperaturi reci sub medie, potrivit prognozei pe termen lung a agenţiei meteo Met Office.

Meteorologii se aşteptă la căderi suplimentare de zăpadă, după cum arată previziunile pentru luna februarie. Este posibil ca unele dintre cele mai puternice ninsori să lovească Marea Britanie în această perioadă, deşi în ultima parte a lunii se anunţă o vreme mai blândă. Meteorologii se aşteptă ca temperaturile să ajungă sub medie în întreaga lună. De asemenea, sunt posibile cantităţi de zăpadă peste medie, care s-ar putea înregistra în multe zone înainte de sfârşitul lunii”, a declarat James Madden, meteorolog de la Exacta Weather. Diagramele meteo arată o bandă imensă de aer îngheţat care coboară peste Marea Britanie din Arctica, după acest weekend.

În nord, temperaturile se aşteaptă să scadă până la -10 grade C peste noapte, în timp ce în sud este puţin probabil ca mercurul din termometre să urce peste temperatura de îngheţ. O schimbare a vortexului polar aduce aer rece arctic, care se deplasează spre sud către Europa de Nord şi Marea Britanie.

„Pentru lunile februarie, martie şi aprilie în ansamblu, temperaturile sub medie sunt mult mai probabile decât temperaturile peste medie. Probabilitatea efectelor negative ale frigului este mai mare decât în mod normal, mai ales în prima parte a perioadei de trei luni”, precizează agenţia Met Office.

Tiparele climatice extreme observate în ultimele săptămâni, când mai multe regiuni din Europa şi America de Nord au fost acoperite cu zăpadă şi gheaţă în timp ce incendiile de vegetaţie au izbucnit în Australia pe fondul caniculei, se vor înrăutăţi odată cu topirea calotelor glaciare de la ambii poli, conform unui nou studiu publicat joi, citat de agenţia DPA.

”Vom începe să vedem mai multe astfel de (fenomene) meteorologice extreme, atât caniculare cât şi reci – cu efecte incredibil de perturbatoare pentru agricultură, infrastructură şi viaţa umană în sine”, a declarat într-un comunicat Nick Golledge de la Centrul de Cercetare a Antarcticii de la Universitatea Victoria din Wellington. ”Acest lucru nu este luat în considerare în cadrul actualelor politici climatice globale”, a subliniat specialistul.

Publicat în Nature, studiul condus de Golledge şi realizat împreună cu oameni de ştiinţă din Canada, Marea Britanie, Germania şi Statele Unite, a utilizat modele climatice pentru a simula ce s-ar putea întâmpla când apa rezultată în urma topirii calotelor glaciare din Groenlanda şi Antarctica va pătrunde în oceanele de pe Pământ.

Potrivit estimărilor modelizate, în unele zone ale lumii schimbările la nivelul oceanelor vor conduce la înmulţirea fenomenelor meteorologice extreme şi la o variaţie mai mare a temperaturilor înregistrate de la un an la altul.

În ciuda valului de ger din Statele Unite, unde valorile de temperatură au scăzut în unele cazuri – cum s-a întâmplat în Chicago – sub cele de la Polul Nord, temperaturile la nivel global au crescut şi, în conformitate cu politicile actuale, se preconizează că acestea vor fi cu 3 până la 4 grade Celsius mai mari până în anul 2100, a precizat Golledge.

Cantităţi semnificative de apă rezultată în urma topirii gheţii de la ambii poli vor conduce la perturbarea curenţilor oceanici şi la modificarea climei la nivel mondial, a adăugat cercetătorul.

Studiul a utilizat în premieră modele foarte detaliate care au luat în calcul atât calota glaciară a Groenlandei cât şi pe cea din Antarctica, coroborate cu observaţii satelitare recente care au contribuit la realizarea unor previziuni mai exacte, a explicat Golledge.