Vremea extremă din Europa ar putea scumpi mâncarea

Ţările din nordul Europei sunt afectate în ultimele zile de un val neobişnuit de căldură, temperaturile înregistrate situându-se peste valorile medii obişnuite pentru această perioadă, condiţii ce amplifică seceta şi riscul de incendii. În schimb, în zona Europei centrale și de Est, furtunile și ploile au adus inundații. Toate acestea au afectat fermierii, iar specialiștii se așteaptă la creșterea prețului la alimente.

Claire Nullis, purtător de cuvânt al Organizaţiei Meteorologice Mondiale (OMM), a declarat într-o conferinţă de presă că temperaturile înregistrate în ţările scandinave au depăşit cu până la zece grade Celsius valorile obişnuite pentru această perioadă a anului.
„Chiar şi la latitudini apropiate de cercul polar temperaturile au depăşit în ultimele zile 30 de grade Celsius, ceea ce este destul de extraordinary“, a afirmat Nullis.

Peste 33 de grade în țara lui Moș Crăciun

Purtătorul de cuvânt a dat ca exemplu Laponia, un loc caracterizat de prezenţa zăpezii şi a frigului, unde temperatura a ajuns la 33 de grade Celsius. De asemenea, în diverse zone din nordul Norvegiei mercurul din termometre a urcat peste 30 de grade Celsius.

În plus, a fost înregistrat un nou record în nordul Norvegiei unde temperatura minimă nu a scăzut sub 25 de grade Celsius în noaptea de 18 iulie, o situaţie „tipică pentru Spania“, după cum a precizat Nullis.

Potrivit purtătorului de cuvânt, temperaturile extreme vor prelungi seceta cu care aceste ţări se confruntă încă din luna mai, „ceea ce poate avea un impact important asupra agriculturii şi a riscului de incendii“.

Monitorul european al secetei a cartografiat zonele afectate de secetă din Europa. Diferențele sunt clare. Nordul se confruntă cu o secetă severă, în timp ce în sud a căzut o cantitatea prea mare de precipitații, iar situația nu se va îmbunătăți. Agricultorii europeni afectați de secetă încearcă să-și irige culturile, dar în numeroase zone autoritățile locale sau naționale au interzis utilizarea apei de suprafață în alte scopuri decât potabil. Astfel de măsuri au un impact direct asupra culturilor și în acest an, chiar și în cazurile în care irigarea a fost posibilă, echipamentele de irigare nu au putut face față pierderii prin evaporare apei, agravată de vânturile uscate din nord-est.

Incendii de amploare în Suedia. Fermierii își sacrifică animalele

În prezent, Suedia este ţara cea mai afectată de incendii de amploare, până aproape de cercul polar, iar fumul generat de acestea este vizibil din spaţiu, conform OMM. Comisia Europeană a anunţat sâmbătă că va furniza asistenţă suplimentară Suediei, în timp ce această ţară continuă să se confrunte cu zeci de incendii necontrolate pe o suprafaţă ce se întinde pe sute de hectare. În plus faţă de avioanele furnizate de Italia şi Franţa, un ajutor va fi oferit acum de Germania, Lituania, Polonia şi Danemarca, prin intermediul Mecanismului de Protecţie Civilă al Uniunii Europene.

Șeful apărării civile din Suedia, Dan Eliasson, a descris incendiile ca una dintre cele mai dificile situaţii cu care s-au confruntat vreodată serviciile de salvare din ţara sa.

Din cauza unei secete fără precedent, mulţi fermieri suedezi sunt nevoiţi să sacrifice animalele la abator pentru că nu mai au fân cu care să le hrănească, informează AFP.

„Este cea mai proastă situaţie cu care ne-am confruntat…Tatăl meu a fost fermier timp de 60 de ani şi nu a văzut aşa ceva“, spune Jacob Gustawson, un fermier de 47 de ani din Norrtalje, la nord de capitala Stockholm.

Exceptând o mică cantitate de 13 mililitrii înregistrată la mijlocul lunii iunie, în Suedia nu a mai plouat de la începutul lunii mai, iar ţara se confruntă cu cele mai ridicate temperaturi din ultimul secol. „Luna mai a fost una excepţional de călduroasă în sudul şi centrul Suediei…Luna iunie a fost cea mai călduroasă din peste 100 de ani în sudul Suediei”, a explicat Sverker Hellstrom de la Institutul de Meteorologie din Suedia.

O mare parte a Suediei, precum şi statele vecine Danemarca, sudul Norvegiei şi nordul Finlandei, înregistrează în prezent o perioadă de călduri extreme, care potrivit prognozelor meteo nu se va opri prea curând.

Lipsa furajelor i-a obligat déjà pe unii fermieri suedezi să-și trimită multe din vaci la abator. „Va fi nevoie de mai mulţi ani pentru a reface calitatea şi mărimea şeptelului“, a avertizat Ulf Wallin, purtătorul de cuvânt al Federaţiei fermierilor suedezi, care atrage de asemenea atenţia asupra focurilor de vegetaţie sălbatică înainte de sezonul secerişului. „Aceasta este cea mai gravă criză cu care se confruntă fermierii suedezi de peste 50 de ani“, a spus Ulf Wallin, adăugând că pierderile sunt deja estimate la peste două miliarde de coroane (194 milioane euro).

Pentru a face faţă acestei crize fără precedent, Federaţia fermierilor suedezi cere magazinelor să vândă produse suedeze iar consumatorilor să cumpere produse suedeze. „Dacă clienţii cumpără produse alimentare suedeze, mai ales carne, pot susţine cererea şi să ajute fermierii să beneficieze de un venit rezonabil“ a explicat Wallin.

Letonia a declarat stare de catastrofă naturală

Cu incendii forestiere s-au confruntat și autorităţile letone, în vestul țării.
„Lupta contra flăcărilor este foarte problematică deoarece această zonă din regiunea Curlanda este foarte puţin populată, drumurile sunt puţine şi strâmte, iar numeroase sectoare sunt inaccesibile din cauza mlaştinilor întinse“, a declarat Zigmunds Jaunkirkis, un oficial din Agenţia naţională pentru păduri. Temperaturile ridicate, de peste 30 de grade, şi vânturile puternice au intensificat focul, iar, în următoarele două săptămâni, nu sunt prevăzute precipitaţii.

Letonia s-a confruntat, în decursul ultimelor luni, cu o secetă prelungită, care a determinat autorităţile să declare stare de catastrofă naturală în sectorul agricol. Guvernul leton a decretat stare de calamitate agricolă la scală naţională din cauza secetei prelungite care afectează o mare parte din teritoriul acestei ţări, considerată cea mai gravă din ultimii 10 ani, informează AFP.

Regiunea occidentală Curlanda a fost cel mai sever afectată: în anumite zone nu a mai plouat din luna aprilie, iar recoltele au fost compromise. „Anul trecut am avut ploi consistente şi o inundaţie. Terenurile mele au fost inundate şi nu am putut să recoltez. În acest an, se întâmplă contrariul. Mă tem pentru rambursarea creditelor mele bancare“, a declarat Dainis Rutenbergs, un agricultor din regiunea Dobele, aflată în centrul ţării.

Agricultorul estimează pierderi potenţiale de 10.000 de euro, o sumă mare pentru o mică exploatare agricolă familială. El speră să redreseze situaţia, într-o anumită măsură, graţie recoltei de fructe de pădure, pe care le va culege la toamnă.

După decretarea stării de calamitate agricolă, băncile vor trebui să se abţină să îi pună pe agricultori în dificultate şi le vor permite să îşi continue proiectele de dezvoltare, pentru a putea să încaseze subvenţiile acordate de Uniunea Europeană. Totuşi, ministrul Agriculturii din Letonia, Janis Duklavs, le-a spus jurnaliştilor că pierderile agricultorilor „nu vor fi achitate direct de la bugetul de stat“. În schimb, autorităţile din Riga au cerut deja Comisiei Europene să accelereze plăţile cu subvenţii alocate pentru agricultori.

„Este cea mai gravă secetă din ultimii 40 de ani în Curlanda“, a declarat Gundega Mertena, redactor-şef al cotidianului regional Ventas Balls. Cerealele sunt distruse, la fel şi fânul pentru animale“, a mai spus jurnalisat pentru AFP, adăugând că unii dintre fermieri au fost obligaţi să îşi sacrifice animalele din crescătoriile pe care le deţin.

Seceta a afectat recoltele și în Germania

Gerald Dohme, secretar general adjunct al Uniunii Ţăranilor Germani , spune că din cauza din cauza secetei care afectează Germania, recolta de cereale va fi de numai 41 de milioane de tone. Prognoza pentru acest an este cu 4,5 milioane de tone mai redusă decât recolta de anul trecut, şi ea una slabă, dar care a însumat 45,5 milioane de tone de cereale. În ultimii cinci ani, recolta medie a fost de 47,9 milioane de tone. Afectată de secetă este şi zootehnia, fiindcă nutreţurile, fânul şi porumbul sunt pe sfârşite la unele ferme.

Aceasta constituie o mare problemă, fiindcă în unele regiuni a fost nevoie de o recoltare prematură a cerealelor pentru hrana vitelor, după cum a precizat Dohme, citat de DW. Soarele a avut în primăvară şi vară o intensitate diferită în regiunile germane, astfel că nordul şi estul ţării sunt cele mai afectate de secetă. „Ciudat este că există ferme care au informat despre pierderi ca urmare a secetei, în timp ce alţi agricultori, aflaţi la doar doi kilometri depărtare, au raportat pierderi ca urmare a averselor abundente“, a mai adăugat responsabilul.

Situația nu este prea diferită nici în Olanda, scrie „The Guardian“. Iris Bouwers, un fermier de 25 de ani, a declarat că vara aceasta a fost o „catastrofă“ pentru ferma ei. „Familiile mai în vârstă din jurul meu compară acest an cu 1976“, a spus ea. „Tatăl meu nu-și mai amintește o secetă ca asta“.

Bouwerses se așteaptă să piardă 100.000 de euro în acest an după o scădere cu 30% a culturii de cartofi. După ce a investit pe timpul iernii într-un stabilizator, familia nu are economii pentru a acoperi pierderea. Întrebată ce va face, Bouwers a răspuns:„Speranță și rugăciune. Nu mai pot face nimic“. Situația este și mai gravă în Polonia, Belarus și Republica Cehă.

Observatorul european al secetei a descris seceta drept „o anomalie extinsă și severă“ care afectează Scandinavia, Scoția, Irlanda, statele baltice, Țările de Jos și nordul Germaniei.

Un purtător de cuvânt al Centrului Comun de Cercetare al UE a declarat că fermierii ar trebui să se pregătească să se adapteze la un climat mai cald prin „diversificarea sau schimbarea tipurilor și soiurilor de culturi, dar și o utilizare mai eficientă a apei“.

În partea de sud și de est a Europei, culturile au fost afectate de ploi excesive și de grindină puternică, urmate de secetă la începutul lunii iulie. Iarna a durat mai mult decât în mod normal și primăvara a fost foarte umedă, ducând la întârzieri în plantare și însămânțare, fapt ce a dus la recolte mai mici. Ca urmare, industria alimentară prelucrătoare se va confrunta cu o lipsă serioasă de materie primă în perioada următoare, la toate legumele, fapt ce ar putea să se reflecte în prețuri, spun specialiștii.