„Rusia să nu aibă nevoie să invadeze Belarusul. E deja acolo”. Agenții Moscovei i-au înlocuit pe jurnaliștii beloruși greviști la televiziunea națională

„Rusia să nu aibă nevoie să invadeze Belarusul. E deja acolo” , scrie publicația americană Washington Post, făcând o analiză a relațiilor dintre cele două state ex-sovietice. ”Lukașenko i-a cerut celui mai apropiat aliat și principal binefăcător, Vladimir Putin, să-i acorde sprijin militar în caz că situația va continua să se agraveze, iar Rusia și-a conformat disponibilitatea de a i-l acorda. Dar nu vă așteptați ca în Belarus să se repete evenimentele din Ucraina din 2014. Kremlinul are toate motivele pentru a acționa într-o manieră discretă.

Intervenția militară ar fi dificil de justificat. Protestele care s-au răspândit în tot Belarusul nu sunt anti-rusești, deși nu sunt nici rusofile. Ultimul sondaj realizat de sociologii Academiei de Științe a Belarusului, în iunie, arată că mai puțin de 7% din populație vrea ca țara ei să devină parte a Rusiei. De ce și-ar trimite Putin forțele să „salveze” o țară în care nimeni nu și-l dorește în calitate de salvator? O invazie rusească nu ar face decât să-i unească și mai mult pe belaruși, dar de data aceasta împotriva Moscovei.

Deci Kremlinul are toate motivele pentru a acționa într-o manieră discretă. Și, în realitate, agenții Rusiei au început deja să sosească – la televiziunea națională a Belarusului, scrie Washington Post.

Angajații postului au intrat în grevă de pe 14 pe 19 august pentru a protesta contra cenzurii și alegerilor considerate de mulți a fi fost măsluite. (Greva a încetat când poliția a blocat accesul în sediul televiziunii.) Însă în ultima săptămână surse din televiziune au raportat un influx de străini vorbitori de rusă care i-au substituit pe greviști. Lukașenko a admis pe 21 august că într-adevăr a invitat jurnaliști ruși să lucreze la televiziunea de stat și printre jurnaliștii acreditați la președinție.

Regimului Lukașenko i-ar fi dificil să supraviețuiască fără controlul televiziunii de stat, o sursă primară de știri pentru mulți belaruși și unul dintre principalele sale instrumente de propagandă. Semnificația prezenței acestor jurnaliști ruși merge mult mai departe de simpla înlocuire a omologilor lor belaruși. Noii veniți diseminează deja scenarii rusofile și dezinformare. „[NATO] și-a fixat obiectivul de a izola regiunea Grodno. Acolo au apărut steaguri poloneze”, a declarat sâmbătă Lukașenko. Acuzațiile, dezmințite de NATO și Polonia drept „nefondate”, creează impresia falsă că ar exista o confruntare sau chiar o dezbinare între estul și vestul țării.

Prin acceptarea discretă de către Lukașenko a banilor lui Putin, organizațiile pro-Kremlin marginalizate în prezent vor deveni mai vizibile. De fapt se întâmplă deja. Steaguri rusești și altele aparținând unor grupări naționaliste rusești au apărut recent la mitinguri pro-Lukașenko. Chiar dacă Belarusul nu este chiar atât de ferit de genul de intervenție de care s-a folosit Moscova în Crimeea și estul Ucrainei, organizațiile rusofile din Belarus cu siguranță fie vor promova o integrare mai profundă și anexarea, fie, în caz că acestea ar eșua, vor încerca să dezbine și să slăbească țara. Cum Lukașenko va acționa pentru a împiedica orice forme de dizidență în presa națională, societatea civilă din țară va avea mai puțin spațiu de manevră pentru a lupta contra acestei propagande rusofile.

Belarusul e deja aproape complet dependent de Rusia din punct de vedere economic. Cele două țări au o apărare antiaeriană comună și un sistem comun de control al granițelor. Rusia are două baze militare în Belarus. Cele mai multe arme ale armatei belaruse sunt sovietice și rusești, iar producătorii ruși supervizează utilizarea echipamentului lor în Belarus, reamintește Washington Post despre totala dependeță a Minskului de Moscova.

Belarus este cel mai apropiat aliat al Rusiei dintre toate fostele republici sovietice, iar soarta lui Lukașenko este în mâinile Kremlinului, care trebuie să decidă dacă îl va mai sprijini după ce autoritatea i-a fost știrbită de masivele proteste de stradă. De cealaltă parte, Vladimir Putin a reamintit într-un interviu acordat postului Rossia1 că Rusia are obligații față de securitatea din Belarus în contextul celor două tratate care leagă țările vecine. „Există articole în acest sens în tratatul bilateral care spun că statele membre – Rusia și Belarus – ar trebui să se sprijine reciproc, atât în apărarea suveranității şi a frontierelor externe, cât și în apărarea stabilității. Rusia își va îndeplini toate obligațiile în cazul în care situația o va cere. Doar că, a adăugat Putin, Lukașenko ”trebuie să asculte oamenii de pe stradă”. Întrebat, în interviul acordat postului Rossia1, în legătură cu reprimarea manifestațiilor din capitala Minsk, Putin a profitat de ocazie să lovească în rivalul american: „Cred că poliția din Belarus se comportă într-o manieră destul de moderată. În schimb este normal ca în Statele Unite o persoană neînarmată să fie împușcată pe la spate?”

Ministerul de Externe al Rusiei califică acţiunile SUA şi ale unor ţări UE drept amestec în treburile interne ale Republicii Belarus, iar dovezi există şi sunt mai mult decât suficiente, a declarat, miercuri, purtătorul de cuvânt al MAE rus, Maria Zaharova, în timpul emisiunii „60 de minute” de la postul de televiziune „Rossia-1”. „Vedem ce fac statele baltice, vedem ceea ce face Polonia şi ce fac o serie de alte state ale Uniunii Europene. Chiar şi NATO. Vedem poziția Statelor Unite ale Americii. /…/ Amestec în afacerile interne ale unui stat suveran – astfel calificăm aceste acţiuni” – a declarat Zaharova, comentând situația din Republica Belarus. „Iar dovezile existente sunt mai mult decât suficiente” – a conchis ea./