Ministrul francez de finanţe: Erdogan „se joacă, din păcate, cu focul“ deschizând frontierele pentru migranţi

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan „se joacă, din păcate, cu focul”, deschizând frontierele ţării sale cu Europa pentru a lăsa să treacă migranţii care doresc să ajungă pe continent, a deplâns luni ministrul francez al finanţelor Bruno Le Maire, informează AFP.

„Trebuie întâi să ne protejăm frontierele, pentru că este responsabilitatea Europei de a-şi proteja frontierele şi de a-i lăsa să intre aici doar pe cei pe care am decis să-i lăsam să intre”, a afirmat ministrul pe France 2, întrebat cu privire la afluxul miilor de migranţi la frontiera turco-greacă.

Uniunea Europeană „trebuie de asemenea să dea dovadă de cea mai totală fermitate faţă de Turcia şi faţă de Erdogan care, în această privinţă, la fel ca asupra multor altor subiecte, se joacă, din păcate, cu focul”, a adăugat el.

Preşedintele turc a declarat că „a deschis porţile” pentru migranţii care doresc să ajungă în Europa după uciderea a zeci de soldaţi turci în bombardamente aeriene ale regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad în nordul Siriei.

El a făcut astfel presiune asupra UE şi ţărilor membre ale NATO pentru a obţine sprijinul lor în operaţiunile sale militare în Siria, notează France Presse.

Preşedintele turc a declarat că „a deschis porţile” pentru migranţii care doresc să ajungă în Europa după uciderea a zeci de soldaţi turci în bombardamente aeriene ale regimului preşedintelui sirian Bashar al-Assad în nordul Siriei.

El a făcut astfel presiune asupra UE şi ţărilor membre ale NATO pentru a obţine sprijinul lor în operaţiunile sale militare în Siria, notează France Presse.

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a declarat lunii că ”milioane” de migranţi care se duc în Europa după deschiderea frontierelor accentuează presiunile asupra Occidentului, de la care aşteaptă mai mult sprijin în vederea obţinerii unui armistiţiu în Siria, relatează AFP.

După ce Turcia şi-a deschis vineri frontierele cu Eurpopa, câteva mii de persoane s-au năpustit către Grecia, o situaţie îngrijorătoare pentru Europa, care se teme de o nouă criză majoră a migraţiei, asemănătoare celei din 2015.

Ankara, care a devenit de facto gardianul Europei, după ce a încheiat un pact al migraţieii în 2016 cu Bruxellesul, şi-a deschis uşile cu scopul de a obţine o susţinere mai mare în Siria, unde Turcia a anunţat duminică lansarea unei ofensive împotriva regimului lui Bashar al-Assad.

În contextul în care Turcia îşi multiplică de mai multe zile atacurile cu drone în regiunea Idleb (nord-vest), Erdogan a declarat că speră să smulgă un armistiţiu în cadrul discuţiilor la Moscova, joi, cu preşedintele rus Vladimir Putin, susţonătorul Damascului.

La frontiera dintre Turcia şi Grecia, mii de migranţi continuau să vină cu speranţa de a o traversa, în pofida unor măsuri drastice luate de Atena, ale cărei forţe trag cu gaze lacrimogene şi folosesc tunuri cu apă.

”De când ne-am deschis frontierele (vineri), numărul celor care s-au îndreptat către Europa a atins sute de mii. În curând acest număr se va exprima în milioane”, a declarat Erdogan într-un dicurs, la Ankara.

Aceste cifre par larg supraevaluate faţă de realitatea observată pe teren de AFP. Sâmbătă seara, ONU a numărat 13.000 de persoane la frontiera greco-turcă.

Potrivit autorităţilor elene, 1.300 de solicitanţi de azil au reuşit să ajungă pe insulele egeene de duminică dimineaţa până luni dimineaţa. Un băiat a murit luni în largul Insulei Lesbos, în naufragiul unei ambarcaţiuni în care se aflau aproximativ 50 de migranţi.

Ameninţătior, Erdogan a declarat că va menţine ”uşile Europei deschise, vă veţi lua partea de povară”, a declarat în acest discurs la Ankara.

În faţa acestei situaţii şi pentru a-şi arăta solidaritatea, conducătorii instituţiilor europene se duc marţi în zona de frontieră a coastei greceşti, a anunţat preşedinta Comisiei Europene (CE) Ursula von der Leyen.

Iar cancelarul german Angela Merkel a anunţat că se aştepată ca acest acord să fie ”respectat”. Ea urmează să discute luni seara la telefon cu Erdogan, potrivit acestuia din urmă.

Merkel a condus, de partea europeană, negocierile care au condus în martie 2016 la un acord controversat privind migraţia, potrivit căruia Ankara se angaja să lupte împotriva traversărilor ilegale către Grecia în schimbul unui ajutor financiar.

Şeful statului turc urmează, de asemenea, să-l primească luni pe premierul bulgar Boiko Borisov, a cărui ţară este vecină cu Turcia.

Turcia găzduieşte pe teritoriul său peste patru milioane de refugiaţi şi migranţi, majoritatea sirieni.

Ankara şi-a justificat totodată deschiderea frontierei cu Europa prin incapacitatea sa de a face faţă unui nou val al migraţiei, în contextul în care aproximativ un milion de persoane au fost deplasate de ofensiva regimului sirian în Idleb şi s-au comasat la frontiera turcă.

După săptămâni de escaladare, Turcia a anunţat duminică faptul că a lansat o ofensivă de anvergură – intitulată ”Scutul Primăverii” împotriva regimului lui Bashar al-Assad, susţinut de Moscova.

Forţele turce au doborât două avioane şi au ucis câteva zeci de militari. ”Acesta este doar începutul”, a avertizat luni Erdogan.

La rândul său, regimul sirian şi-a afirmat hotărârea de a respinge ofensiva Ankarei, care se va afla în centrul întâlnirii dintre Erdogan şi Putin, joi, la Moscova.

”Voi discuta despre aceste evoluţii cu domnul Putin. Sper că va lua măsurile necesare, precum un armistiţiu, şi că vom găsi o soluţie”, a declarat luni Erdogan.

În contextul în care întâlnirea lui Erdogan cu Putin se anunţă tensionată, Kremlinul a subliniat luni ”marea importanţă” a cooperării între Ankara şi Moscova în Siria, unde războiul s-a soldat cu peste 380.000 de morţi din 2011.

Turcia susţine anumite grupări rebele, iar Rusia susţine regimul lui al-Assad. În pofida intereselor lor divergente, cele două ţări şi-au consolidat parteneriatul în ultimii ani.

Însă această relaţie s-a degradat după ce peste 30 de militari turci au fost ucişi săptămâna trecută în atacuri aeriene atribuite de Ankara regimului, care se declară hotărât să recucerească regiunea Idleb, ultimul bastion rebel şi jihadist din Siria.

La sol, lupte făceau ravagii în zona oraşului strategic Saraqeb, care a trecut în mai multe rânduri de pe mâna unei tabere pe mâna celeilalte în ultimele săptămâni. Potrivit agenţiei siriene oficiale de presă Sana, trupele regimului au intrat luni în acest oraş.